Indicatorii specifici bolii de ficat

  • Icter
  • Urină de culoare închisă
  • Retenție de apă la nivel abdominal
  • Vomă cu sânge
  • Tendința corpului de a căpăta cu ușuriță vânătăi
  • Scaune de culoare gri sau de culoarea argilei
  • Slăbiciune extremă (oboseală)
  • Somnolență excesivă
  • Sângerare

Cine are nevoie de transplant de ficat ?

 

Conform principiilor directoare internaționale, orice pacient care suferă de ciroză și pare să mai aibă cel mult un an de trăit trebuie să fie luat în considerare pentru un transplant de ficat.

Gravitatea bolii de ficat este clasificată de la gradul A la gradul C. În general, toți pacienții de grad C, majoritatea de grad B și unii pacienți de grad A sunt candidați potriviți pentru transplant de ficat. Hepatologii determină care din alternative ( transplant de ficat sau tratament cu medicamente ) sunt adecvate pentru pacient. Succesul operației este direct proporțional cu starea de sănătate a pacienților atunci când se aplică transplantul.

Ce pacienți au nevoie de transplat de ficat ?

 

Ciroză hepatică severă: hepatită B, hepatită C, ciroză alcoolică, ciroză wilson, ciroză biliară primară, colangită, ciroză hepatică autoimună, ciroză hepatică croptogenă, NASH ( Steatohepatita non-alcoolică);

Boli genetice și metabolice: boală de stocare a glicogenului, tirosinemie, deficiență de alfa-1 antitripsină, atrezie biliară;

Cancer de ficat: carcinom hepatocelular, tumoare neuroendocrină, hemangioendoteliom;

Insuficiență hepatică acută: otrăvire cu ciuperci, intoxicație cu doză mare de paracetamol, hepatită acută.

De la cine poate fi transplantat ficatul?

  1. Transplantul de ficat de la o persoană decedată

Acest tip de transplant se poate efectua de la persoanele decedate care si-au donat organele atunci când erau încă în viață sau de la cei care au suferit moarte cerebrală și dacă, la acel moment, famiile lor si-au dat  consimțământul de a dona organele decedatului. Aceste organe pot fi donate unor persoane, în funcție de grupa de sânge potrivită și de urgența stării pacienților, conform legislației relevante a Ministerului Sănătății.

  1. Transplant de ficat de la donator viu

Aceasta este o metodă chirurgicalăla care o partea a ficatului sănătos al rudei donatoare este transplantată la pacientul care are nevoie de un ficat nou. Donatorul ar putea fi soțul/soția primitorului care trăiește cu împreună cu acesta de cel puțin doi ani și orice rudă până la gradul 4 de rudenie sau rude prin alianță. Totuși, în cazul în care nu există rude care să fie donatori adecvați, ci doar o cunoștință sau un prieten vechi, este necesară o aprobare a comitetului de etică din cadrul Dorectoratelor de Sănătate.

Operația

Operația durează 8-10 ore. Intervenția chirurgicală de transplant de ficat este efectuată de către o echipă de chirurgi, anesteziști, radiologi, specialiști în terapie intensivă, gastroenterologi, tehnicieni și asistente.

Prima condiție a unui transplant de ficat este compatibilitatea grupei de sânge.

Aceasta este mai bine explicată în tabelul de mai jos.

Grupa de sânge donator Poate fi beneficiar de la Poate fi pentru
0 0 O-A-B-AB
A 0-A A-AB
B 0-B B-AB
AB 0-A-B-AB AB

 

  • Factorii Rh nu au importanță la transplantul de ficat;
  • În cazuri excepționale și în cazul bebelușilor, este posibil ca transplantul să se efectueze fără compatibilitatea grupei de sânge.

Ce fel de teste se aplică beneficiarului și donatorului?

Investigații biochimice, imagini radiologice, anumite teste ce determină riscul de infecții sunt efectuate beneficiarilor transplantului de ficat, împreună cu o consultație făcută de un cardiolog și de specialiști în boli pulmonare. Pentru donatorii în viață, se aplică teste biochimice împreună cu o tomografie computerizată (CT)npentru a examina structura vaselor din ficat, o investigație prin rezonanță magnetică (RMN)npentru a evalua canalele biliare și dacă este necesară, o biopsie de ficat pentru a investiga dacă există hepatosteatoză sau alte boli cronice.

Cât de mult se ia din ficatul donatorului?

În general, la adulți se ia 40-70% din ficat pentru transplant. Ficatul este impărțit în două- un lob stâng și un lob drept. Împărțirea anatomică a ficatului în acest fel permite să se obțină două bucăți de ficat separate ce funcționează independent. Lobul drept cuprinde în medie 60% din ficat, iar lobul stâng 40%. Vezica biliară a donatorului este si ea eliminată în timpul operației de transplant.

Care sunt riscurile donatorului viu? Există vreun pericol în viitor?

Este acceptat faptul că donatorii vii au un risc de deces de o rată de 2-5 la mie (0,2-0,5%). Aceasta înseamnă că rata de succes este de 99,5-99,8%. În plus, pot exista unele complicații “simple” ce extend perioada de spitalizare a donatorilor vii și care necesită tratament cu medicamente cu medicamente la o rată de 10-15% și alte complicații precum sângerare, scurgeri biliare, retenție de apă la nivel abdominal sau pulmonar care necesită intervenție chirurgicală într-un procentaj de 5-10%.

Totuși, studiile  de monitorizare pe termen lung au arătat că donatorii nu suferă în general probleme legate de operația de transplant de ficat în urmatoarele perioade ale vieții lor.

La întrebarea “Dacă ați avea ocazia să vă întoarceți în trecut, v-ați mai dona ficatul?”, aproape toți donatorii de ficat au răspuns “Da”.

Care sunt riscurile operației de transplant de ficat?

Cele mai frecvente complicații post-operatorii întâlnite sunt complicațiile chirurgicale și infecțiile precum sângerarea, scurgerile biliare și vasele blocate. În ceea ce privește o perioadă mai lungă de timp, se pot observa complicații precum dezvoltarea cancerului, respingerea organului și strictura biliară. Totuși, rata de supraviețuire în primul an este de 90%. Majoritatea pacienșilor se reîntorc la o viață normală și sănătoasă.

Cât costă operația de transplant de ficat?

Conform legilor din Turcia, beneficiarii Agenției de Securitate Socială pot beneficia de un transplant de ficat fără costuri la centrele de transplant de ficat.

Totuși, cetățenii străini trebuie să își plătească singuri costurile. Puteți obține mai multe informații contactând IMEDICAL CARE.

 

Cum să vă protejați împotriva bolilor de ficat?

Prevenirea cancerului de ficat

Cancerul de ficat poate fi prevenit în două moduri. Unul este evitarea alcoolului și prevenirea infecțiilor cu hepatita B și C. Hepatita virală (hepatita B sau C) este transmisă prin folosirea acelor infectate la dependenții de droguri, prin transfuzii de sânge și rar prin secreții sau prin contact sexual cu persoane infectate. Iar în cazul celeilalte metode de precauție, prin intermediul unei monitorizări atente a pacienților care au boli de ficat. Unii din acești pacienți pot dezvolta cancer. Această sitație poate fi prevenită prin recurgerea la transplant de ficat în timp util sau prin abordarea chirurgicală a țesutului hepatic bolnav.

Prevenirea evoluției hepatitei virale

Vaccinare

Vaccinarea împotriva hepatitei B se efectuează în mod obișnuit la copiii care de abia au învățat să meargă în cadrul programului de dezvoltare a imunității. Vaccinul contra hepatitei A se face persoanelor supuse riscului de infecție.

Transfuzii de sânge

În timpul transfuziei de sânge, produsele sângelui  sunt de obicei investigate pentru depistarea  hepatitei B,C și HIV, pentru a reduce riscul infecției.

Pregătire cu anticorpi

În cazul expunerii la hepatita B, trebuie aplicată o pregătire prin anticorpi pentru a preveni infectarea cu hepatita B. Protejarea împotriva hepatitei B și C este destul de importantă în situțiile de risc înalt.

Aceste situații sunt:

  • Transfuzie nesigură de sânge
  • Antecedente în familie de hepatită B sau C
  • Folosirea de droguri intravenoase
  • Act sexual neprotejat
  • Dializă
  • Personal medical și personal similar